Acesta este un subiect la care se pot isca diverse controverse, ceea ce detaliez este pentru informare si astfel fiecare dintre noi are posibilitatea de a lua o decizie informata.
Pentru inceput trebuie mentionat ca exista 2 categorii de teste ce se pot face in perioada de sarcina, unele invazive si altele non-invazive. Dintre cele non-invazive cred ca marea majoritate stie despre ecografie si mai mult sau mai putin despre screening-ul biochimic. In postari ulterioare voi aborda si detaliile despre investigatiile invazive.
Screening-ul ecografic
Cred ca majoritatea gravidelor au un medic ginecolog la care merg pe parcursul celor 3 trimestre de sarcina sau efectueaza controale periodice in policlinicile spitalelor de specialitate. In majoritatea cazurilor initial ecografia este facuta pentru a confirma sarcina si pentru a vizualiza detaliile legate de viabilitatea produsului/produsilor de conceptie. Prima ecografie poate fi facuta timpuriu in 8 primele saptamani de sarcina si permite planificarea optima a urmatoarelor evaluari sau in cazuri mai rare se realizeaza tardiv si din pacate in aceste situatii evenimente negative ce ar fi putut fi identificate precoce sunt evidentiate destul de tarziu.
Ca si principiu exista 3 perioade optime de evaluare ecografica pentru identificarea unor anomalii fetale: prima ar fi intre saptamanile 10-12, cea de-a doua intre saptamanile 20-22 si cea de-a treia intre saptamanile 30-32.
In mod uzual, se face cate o evaluare ecografica aproximativ in fiecare luna de sarcina si astfel pot fi evaluati parametrii de dezvoltare fetala, pot fi identificate diferite anomalii fetale sau placentare, modificari ale cantitatii de lichid amniotic, aspectul uterului si al colului uterin. In cazul sarcinilor problematice, evaluarile ecografice vor fi realizate in functie de indicatiile medicului ginecolog.
Ecografia de prim trimestru efectuata la 10-12 saptamani de sarcina permite realizarea unui screening pentru depistarea mai multe afectiuni genetice cum ar fi sindromul Down, trisomia 18, sindromul Turner etc, dar si a altor malformatii fetale.
Este o evaluare extrem de utila si in asociere cu rezultatele screening-ului biochimic determina un scor de risc mai sensibil si fiabil decat screening-ul biochimic sau cel corespunzator varstei materne. Markerii extrem de utili in aceasta perioada sunt: translucenta nucala, masurarea osului etmoid, lungimea cranio-caudala, diametrul biparietal si lungimea oaselor lungi.
Ecografia de trimestru doi efectuata la 20-22 de saptamani de sarcina (morfofetala) permite identificarea mai multor malformatii fetale si evaluarea dezvolarii fetusului. La aceasta varsta de sarcina pot fi vizualizate ecografic mare majoritate a posibilelor malformatii fetale si se poate stabili management-ul ulterior al sarcinii.
Ecografia de trimestru trei poate evidentia anomalii fetale ce au aparut mai tarziu in cursul dezvoltarii fetale si constata dezvoltarea globala a produsului de conceptie.
Bineinteles ca intre cele 3 ecografii mai sus mentionate si dupa acestea se pot face un numar variabil de examinari ecografice avand ca scop o cat mai buna monitorizare a dezvoltarii fetale, dar si identificarea cat mai rapida a oricarui eveniment negativ aparut.
Screening-ul biochimic
Screening-ul biochimic se poate face in primul trimestru de sarcina si evalueaza 2 markeri serici materni (dublu test): β hCG si PAPP-A sau in trimestru doi de sarcina si evalueaza 3 markeri (triplu test): ΑFP, β hCG si estriolul neconjugat. In afara de aceste 2 variante mai exista si quadruplu test sau asocierea altor markei serici sau ecografici pentru un screening integrat.
Pentru screening-ul biochimic se va calcula un risc pentru a avea un copil cu boala cromozomiala, screening-ul acesta permitand depistarea sindromului Down, a trisomiei 18. Prin evaluarea markerilor chimici mentionati mai sus pot fi depistate si alte afectiuni fetale.
Pragul decizional pentru triplu test a fost stabilit la 1/250 ceea ce inseamna ca daca rezultatul este, spre exemplu, 1/240 ar trebui facute investigatii suplimentare pentru a confirma sau infirma riscul ca acel produs de conceptie sa fie afectat. In functie de contextul familial, varsta gravidei, anxietatea acesteia, investigatiile ulterioare pot fii investigatii invazive sau alte evaluari ecografice sau serologice.
Pragul decizional este doar un prag de la care se considera ca riscul e suficient de mare pentru o mai mare atentie asupra sarcinii, dar nu reprezinta un diagnostic de certitudine. Scopul evaluarii markerilor biochimici este de a selecta din totalul gravidelor pe cele care ar prezenta un risc mai mare de a avea copil bolnav. Din pacate acest screening are multe rezultate fals pozitive si putine rezultate fals negative, ceea ce inseamna ca daca o gravida a fost incadrata in categoria de risc sunt destul de multe sanse sa nu se identifice nici o anomalie fetala in urma evaluarilor ulterioare, iar in cazuri destul de rare gravide considerate a nu prezenta nici un risc fetal au fost din pacate in situatie de a naste un copil bolnav.
Toate aceste teste sunt disponibile in spitalele de specialitate din tara si oricine doreste sa monitorizeze evolutia sarcinii si a fatului poate avea acces la ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu